La final

Despre 4 ani de intensiv engleză… de fapt, eu am avut parte doar de 3 ani, care au fost trăiți din plin, extrem de intens. Adevărul este ca au fost și momente „tensionate”, dar în mare parte au predominat cele pe care nu le vom uita niciodată. Am reușit, in ciuda unor incidente, să ne unim (vorbesc despre colectivul nostru), să facem multe lucruri împreună, și în final,… să ne gândim că ne vom despărți și că ne va fi foarte dor unii de altii.

Ce pot zice… păi, sfatul meu este sa mergeți și voi la orice intensiv… poate veți găsi colegi, deveniți prieteni, la fel de buni ca ai mei… dar slabe șanse. Oricum, știu că acum i-am cam „ridicat în slăvi”, dar merită, deși, sinceră să fiu, îmi venea și mie să-l trag pe vreunul de păr, din diferite motive. Dar… până la urmă, așa se contruiesc prieteniile… ai momente mai bune și mai puțin bune, pe cele bune nu le uiți, iar pe cele rele poți să le îndrepți.

În conlcuzie, așa cum ne-a învățat doamna dirigintă sa incheiem orice „eseu”, vreau să spun, ținând cont că nu am folosit un limbaj foarte sofisticat, ci a fost doar opinia mea, puțin detaliată, țin sa subliniez că îmi va fi dor de acesti ani minunati de gimnaziu… și că nu-i voi uita EVER.

Beatrice Irimia

Leave a Reply